"viata nu este despre cum supravietuiesti in furtuna, ci despre cum dansezi in ploaie."

Mi-e dor

... sa imi fac doua codite, sa ma joc cu papusile, sa ma dau in leagan, sa ascult povesti...(p'asta cu leaganu' ignorati-o. ies cateodata noaptea, cand n-am somn si ma dau in leagane in parcul de langa blocul meu. o tarasc pe Diana Diana dupa mine sa-mi cante aia cu in padurea cu alune...numai ca la ea in cantec apare si o balena la final care ii omoara pe toti.)

Pana nu de mult ceream un singur lucru, sa plec de acasa.
He,he, ma simteam sufocata in oraselul ala in care faceam 7 minute pana la liceu, asta daca prindeam alea 2 semafoare din drum rosii. Cat tragism pentru doua semafoare!Veneam aici in week-end-uri, odata la 2-3 saptamani si credeam ca asta e Disney Land. Zilele trecute mi-am gasit jurnalul de pe atunci. Am inceput sa rad de la primul "Draga jurnalule...!" Si oracolul, din generala...Piesa preferata-Amintirile 3Sud Est?? =))Aualeu! Nu pot sa cred ca am scris asta. Brusc simt ca am decazut in ochii multora. Da' eram copila si inocenta!...Acum doar par copila si inocenta.

Paradoxal, nu? Obtii un lucru la care-ai visat atata timp si instantaneu nu mai prezinta interes. Sau sunt eu o ciudata.
Anyway, nu m-as intoarce. Prea creeaza dependenta orasul asta in care un Lastun si un seria 7 se plimba pe Magheru, tiganii iti vand parfumuri ieftin in fata la Unirea, pe unde se plimba si omul cu pancarta cu "Isus vine!", lumea nu stie ce inseamna bigmen, oamenii se uita la tine urat pe strada daca zambesti...gata ca incep cu cliseele si-si pierde lumea interesul.

Ideea era, daca-mi mai aduc eu bine aminte, ca uneori ma satur de joaca de oameni mari si responsabilitate. Si atunci tot ce vreau e sa aud cantecelul cu balena care la sfarsit ii omoara pe pitici.

Niciun comentariu: