M-am hotarat. Nu mai vreau sa fiu sa pun bazele unei afaceri profitabile care sa imi aduca prestigiu, respect si cate o pereche de pantofi pe saptamana(iar pantofi?!). Ma fac mester/instalator.

Experienta am. In vara mi-a venit mie ideea sa dau cu var in sufragerie. Si pe la 11 noaptea, dupa ce am injunghiat-o pe Printesa Marilor, balonul in forma de calut pe care mi l-a luat mama de la Gradina Zoologica si i-am inhalat heliul m-am apucat sa spal peretii ca sa fie gata de varuit a doua zi.De unde atat elan, nu stiu, or fi pus aia ceva in heliu. Inutil sa explic ce a iesit a doua zi. A trebuit sa raschetez peretii, sa gletuiesc, sa dau iar cu o mana de var (limbajul specific il stapanesc, deci sunt o profesionista) si tot asa timp de o saptamana, pana cand Morano si-a facut mila de mine si a facut 3 ore ce nu reusisem eu in 8 zile.
Acum o luna mi s-a rupt bateria de la baie. Nu stiu cum, doar era otel. Am decis ca pot sa o fac si pe aia si dupa ce m-am scremut jumatate de ora sa o scot pe cea veche din perete, doar sunt o femeie puternica, m-am chinuit inca o jumatate de ora sa infiletez un surub pe cea noua,de i-am zis si de mame si de tati si de morti, Doamne iarta-ma,ca ma apucase si plansul,ca sa imi dau seama ca infiletam in sens invers. Am montat-o pana la urma,stramb, dar am montat-o. Atat de bine ca i-am dat drumul si tasnea apa din 4 gauri din perete. Noroc cu Morano care s-a uitat de doua ori urat la ea si a facut-o sa mearga.

Deci, eu stric lucrurile si mai tare si Morano le repara din urma mea. Avem program de luni pana vineri, intre 09.00-16.00.

Cel mai mult imi plac alea de 10 centimetri. Groase. Alea de 5 sau 6 sunt urate. Nici macar nu le simti. Nu le inteleg pe femeile care sunt indragostite de ele.
Am incercat si de 15 dar mi-am dat seama ca e prea mult pentru mine si decat sa ajung sa ma plang a doua zi ca mi-au ramas semne, mai bine raman la ceea ce imi place. Sau poate ar trebui sa nu mai port tocuri.

Acum o saptamana, prin amabilitatea domnisoarei Vlase,doamna Aurora, de profesie viitoare mamica, m-a dus sa il vad. A fost dragoste la prima vedere. L-am luat de langa mama lui si i-am soptit, chiar daca nu intelegea "de azi,eu sunt mami tau". L-am pus intr-o cutie, ca sa nu vada nimeni ca plecam impreuna si a inceput sa planga cum am iesit din casa. I-am luat scutece, laptic, l-am dus la doctor, nu ma lasa sa dorm noaptea si e de profesie facator de pipi.
Doamnelor si domnilor, Pablo (trebuia sa il cheme Freud)!






Si cum fiecare mama isi lauda puiul, al meu musca si pupa la comanda, face cacuta cand nici nu te astepti si e cel mai frumos si cel mai destept si cel mai...frumos, am zis? Imi place sa am grija de el pentru ca stiu ca depinde de mine. Oamenii ajuta oameni pentru ca asta ii face sa se simta puternici si superiori. Ba nu...o fac din altruism....

Asa ca mi-am scos, cu ajutorul baiatului, mocheta din sufragerie, care dupa o saptamana de frecat cu otet incepuse sa miroasa a mort si toata ziua dau cu mopul.

Oricum, azi puiul face o luna si trebuie sa sarbatorim. Laptic deci, pentru toata lumea.

Asa arata masina. Soferul, slava Domnului sau cui vrei tu, si cine mai era cu el in masina, sora-mea, sunt bine. Asta,dauna totala a masinii lui Cosmin, s-a intamplat in Bulgaria, care dupa mine, ar trebui sa fie stearsa de pe harta cu pasta corectoare, asa cum faci cu o greseala de scriere pe un caiet dictando in care scrii o compunere, Bulgarie in care un sofer de tir s-a gandit ca ar fi bine sa intre in ei, ca sa aiba o amintire de pe drum . Futui!!! Una peste alta, eu una as evita o vizita la vecinii din Sud, macar penru faptul ca in benzinarii se rapesc oameni si li se fura organele. Jezzz! Nici rinichii nu mai pot sa ii mai tin pentru mine.