Un proverb vechi spune ca mai devreme sau mai tarziu greselile se platesc.Cine l-a scris nu putea sa sa se duca linistit la munca, fara sa simta nevoia sa filizofeze? Uneori, copii platesc pentru greselile parintilor. O fac cu zambetul cu buze, bucurosi ca invata din "pacatele" altora, o fac discret ca sa nu ii vada lumea si sa ii arate cu degetul (macar de-ar rupe cineva degetul aratator al lumii) sau o fac plangand, inghitind in sec si suportand. Ca si cum ar trebui sa poarte pe umeri greutatea intregii lumi. Imi pare rau...