"viata nu este despre cum supravietuiesti in furtuna, ci despre cum dansezi in ploaie."
Exista in viata, a mea , momente si oameni care ne-au adica m-au marcat definitv si ne-au, deci m-au format . Nu e greu sa iti/imi dai/u seama care sunt.

Toate momentele mele se leaga de calatorii. Prima pe care mi-o aduc aminte e o excursie la Chisinau, cand am fost la un dentist care mi-a scos un dinte din cauza asta nu am putut sa manac papanasi in drum spre casa si asa am ajuns sa nu imi placa doctorii.
Pe urma inainte de a termina clasa a 8 a am fost cu mama la Cluj sa imi cumpere haine pentru banchet si acolo am mancat masline murate (bleeeeaaahhh) cu ciuperci si maioneza (miiiaaaammm). Lesson no 2, chiar daca un lucru nu iti place nu inseamna ca nu e un lucru bun.
Inainte de asta am facut revelionul cu ai mei la Vatra Dornei. In meniu, icre rosii. Am gustat doar pentru ca toata lumea manca cu pofta. Scarboase. Lesson no 3, daca un lucru e bun pentru altii nu inseamna ca e bun si pentru tine. Si lesson no 4, toate amintirile mele sunt legat de mancare :)))).

Cand am absolvit liceul am ales sa plec undeva unde sa nu ma intrebe nimeni la ce ora am sa ajung acasa, credeam ca am prea multe restrictii si asa am invatat, independenta nu inseamna sa locuiesti intr-o casa pe care ti-o plateste altcineva. Si oricat as fi incercat sa scap, cineva tot ma intreba pe unde am umblat. Si acum, cand ma suna tata ma ascund sa nu se auda zgomot daca e tarziu (in limbajul familiei Grosu, trecut de ora 8). Sapte ani mai tarziu, pe un alt continent , cu stilul de viata la care am visat, plang de fiecare data cand vorbesc cu mama. Home is where your mum is. Toate cliseele sunt adevarate. O priveliste frumoasa nu compenseaza. Screw independence. Mi-e dor.

Si  apoi e teatrul. Atat de multe drumuri,  kilometri, pentru fiecare care o amintire frumoasa. Am incercat sa uit, nu fara motive. Dar nu pot. O replica, o melodie.
Asa am invatat sa vorbesc coerent (nu imi mai este rusine sa sun oameni pe care nu ii cunosc, cand inconstient incepeam sa ma balbai), am castigat primii mei banuti (pe care nu i-am declarat la finante dar e ok, cateodata sumele erau atat de mici incat ar fi costat mai mult hartiile de completat :)) ) am invatat sa lucrez in echipa, which is helpful, lucrez cu oameni care inteleg mai mult din gesturi decat din cuvinte si am invatat ca e ok sa vreau sa ies in fata. Mi-e dor.

Inapoi la drumurile mele, e 4 dimineata si afara sunt 34 de grade. De unde sa stiu ca o sa ajung sa imi fie dor de frig? Mi-e dor, dar nu imi lipseste.
Tai zilele in calendar pana la urmatoarea mea calatorie. Mi-as dori sa fie ultima. Ma simt deja batrana, nu cred ca o sa ma mai schimbe ceva. Nici nu as mai vrea. I might not be perfect but some parts of me are amazing.

Niciun comentariu: