"viata nu este despre cum supravietuiesti in furtuna, ci despre cum dansezi in ploaie."

a mea mama


Ploua.Si eu stau cu ochii in calculator si ascult Norah Jones.
Am sunat-o pe mama sa-i zic ca maine vin acasa,sa ma astepte cu flori in prag,ca sunt cel mai realizat si cel mai destept dintre copii ei si ca sunt singura in camera,poate sa-mi spuna adevarul:ca de mine e cel mai mandra dintre toti.I-am simtit privirea resemnata prin telefon.Ceva de genul:offff mama,nu prea esti sanatoasa,da tre' sa te iubesc ca esti a mea.A inceput sa rada.Are cel mai cristalin ras.E asa de frumoasa cand rade.E frumoasa si cand ma cearta.E frumoasa oricum.
Ii zic mereu ca am crescut,da' e de ajuns sa ma uit in ochii ei ca sa o vad iar pe fetita aia mereu murdara de ciocolata la gura si plangacioasa care-si lua pernuta in brate si mergea sa se culce satisfacuta daca primea inca o portie de desert.
Cand era de varsta mea scria poezii si vroia sa se faca actrita.Si chiar i-ar fi reusit.Numai ca l-a cunoscut pe tata si de 32 de ani joaca dublu rol:mama si sotie.Si merita aplauze pentru fiecare zi jucata pe scena caminului ei.

Niciun comentariu: